Am batut potecile cararilor si drumurile tarii asteia...si-n lung, si-n lat, si-n oblic; am dat de oameni de toate soiurile, am dormit sub tot feluri de acoperisuri si am mancat aproape din tot ce se gateste pa la noi p'an patrie...

Nu mai zic de cum, cat si ce-am baut ( asta e doar pentru cei ce-si pot imagina multul).

Am ajuns la Ocna Sugatag, m-am oprit la Teleptean, fara sa stiu peste ce si peste cine o-i da... si-am dat de bine...o fo fain.

Am ajuns obosit si m-o hodinit linistea locului, am ajuns flamand si m-o saturat fatucile din bucatarie, cu ce-o avut ele mai bun si mai dulce; am ajuns treaz si m-o imbatat domn Teleptean cu palinca lui de pere. Cand m-am trezit am asternut aste randuri si le-am pus aci.

De ajungeti p'an zona faceti ca mine ca la fel patiti!
La pensiunea Teleptean de te opresti, o sa ramai.
Desi ultima pe stanga (ultima spre Sighet), garantez ca ce-a dintai.

Cu ganduri frumoase, salutari si tucaturi pantru toti cei ce vor sa se simteasca bine!